Piața de cinematografe din România a demonstrat o reziliență remarcabilă în ultimul an, reușind să depășească bornele de consum de dinaintea pandemiei. Potrivit celor mai recente date analizate de Colliers, veniturile din box-office au atins în 2025 pragul record de 63 de milioane de euro, marcând o creștere de 16% față de exercițiul financiar precedent.
Inflația și apetitul pentru divertisment: Principalii vectori de creștere
Performanța sectorului nu se datorează exclusiv volumului de spectatori, ci reflectă și o ajustare severă a tarifelor. Analiza indică un mix de factori care au propulsat încasările cu aproximativ 10% peste media perioadei pre-pandemice:
- Efectul de bază: O creștere nominală de 16% față de 2024 (valori exprimate în dolari).
- Presiunea prețurilor: Biletele de cinema sunt, în medie, cu peste 60% mai scumpe decât înainte de pandemie, susținând direct avansul cifrei de afaceri.
- Interes ridicat: În ciuda scumpirilor, publicul a continuat să prioritizeze experiența cinematografică în bugetul de timp liber.

Final de eră în tuningul premium: AC Schnitzer își încetează activitatea după 40 de ani de excelență pe segmentul BMW

Brandul orădean Piața 9 cucerește Capitala: Deschidere pe Calea Victoriei sub conceptul Bakery P9

Minglr: Startup-ul românesc care transformă proximitatea fizică în oportunitate de business prin AI
Contrast major în zona de leisure: Restaurantele pierd teren
În timp ce cinematografele capitalizează pe segmentul de divertisment, sectorul restaurantelor și al barurilor transmite semnale de avertizare. Datele Institutului Național de Statistică relevă o divergență clară în comportamentul de consum al românilor:
- Scăderea volumelor în HoReCa: Volumul activității (numărul de produse vândute) a scăzut cu peste 10% anul trecut.
- Cifră de afaceri în declin: Deși prețurile din meniuri au crescut, cifra de afaceri a scăzut ușor (aproximativ 2%), semn că românii aleg să iasă în oraș mult mai rar.
- Schimbarea priorităților: Consumatorii par să migreze dinspre consumul recurent în unitățile de alimentație publică spre forme de divertisment punctuale, precum cinematograful.
Segmentul cinematografic reușește să absoarbă mai eficient șocurile inflației, beneficiind probabil de o realocare a bugetelor de relaxare dinspre alte servicii mai costisitoare sau mai frecvente.



