Cea de-a XII-a ediție a Conferinței „Codul Insolvenței” a reunit experți juridici, practicieni și reprezentanți ai autorităților pentru a analiza starea mediului antreprenorial local. Principala concluzie: succesul unei reorganizări depinde de viteza de reacție a antreprenorului, într-un context marcat de modificări legislative majore (Legea 239/2025) și de o nevoie acută de educație financiară.
1. Insolvența: mecanism de salvare, nu „fuga de datorii”
Simona Miloș, președintele INPPI, a tras un semnal de alarmă împotriva „demonizării” procedurii în discursul public. Deși autoritățile fiscale tind să vadă insolvența ca pe o metodă de evitare a taxelor, experții subliniază că aceasta este, de fapt, un instrument de protecție a locurilor de muncă și de maximizare a recuperării creanțelor.
„Insolvența nu este momentul în care apar problemele, ci momentul în care acestea devin imposibil de gestionat fără un cadru juridic colectiv”, a precizat Simona Miloș.
2. Deficitul de educație financiară în rândul antreprenorilor
Un studiu prezentat de Alina Popa (CITR) relevă o realitate dură: în 2020, circa 32% dintre antreprenori fie nu știau de existența procedurilor de restructurare, fie nu le înțelegeau avantajele. Deși gradul de informare a crescut, mulți proprietari de afaceri amână decizia de a intra în restructurare până când este prea târziu, transformând procedura într-un „drum sigur către faliment”.
3. Schimbări legislative majore: Legea 239/2025 și rolul ANAF
Recentul pachet fiscal aduce modificări structurale în gestionarea dificultăților financiare:
- Algoritmul de avertizare timpurie (Jalon PNRR): ANAF va implementa un sistem bazat pe managementul riscului care va notifica firmele (și Registrul Comerțului) imediat ce apar primele semne de dezechilibru financiar.
- Supraveghere sporită: Comitetul creditorilor capătă noi atribuții, fiind obligat să evalueze constant șansele reale de reorganizare.
- Transparența afiliaților: Noua lege limitează puterea persoanelor strâns legate de debitor în comitetul creditorilor, pentru a preveni manipularea procedurii. Sunt incluși, în premieră, creditorii salariali în aceste structuri.
Raport Venture in Eastern Europe 2025: România, recalibrare pe piața de investiții după un volum de 103 milioane euro
Revolut raportează un an 2025 istoric: Profit de 2,3 miliarde USD și venituri de 6 miliarde USD
Sistemul bancar românesc în 2025: Profit record de 15,5 miliarde lei, în ciuda creșterii numărului băncilor pe pierdere
4. Succesul concordatului preventiv
În ciuda dificultăților, există o schimbare pozitivă de mentalitate. Adrian Lotrean (CEO Infinexa) a prezentat date care arată o „explozie” a cererilor de concordat preventiv:
- 2021: Doar 16 cereri depuse la nivel național.
- 2025: 244 de cereri, o creștere de 15 ori în doar patru ani.
Această dinamică sugerează că antreprenorii încep să prefere soluțiile preventive, care permit salvarea business-ului înainte ca starea de insolvență să devină iremediabilă.
Indicatori Cheie (2021-2025)
IndicatorEvoluție / Status
Cereri de concordat preventiv Creștere de 15x (de la 16 la 244 unități)
Principala barieră-Educația financiară precară
Nou instrument de control- Algoritmul ANAF de avertizare timpurie
Focus legislativ- Analiza perioadei anterioare insolvenței
