Veniturile medii ale gospodăriilor din România au înregistrat o ușoară contracție în al treilea trimestru din 2025, marcând o schimbare de trend față de creșterile accelerate din ultimul an.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), venitul mediu lunar a fost de 9.420 lei pe gospodărie (3.789 lei pe persoană), în scădere cu 0,9% comparativ cu trimestrul al doilea.

Deși raportat la anul precedent veniturile au avansat cu 14,1%, puterea de cumpărare este erodată de nivelul ridicat al cheltuielilor, care au ajuns să reprezinte 85,8% din totalul câștigurilor.

Educația, ultima prioritate: Românii alocă doar 13 lei pe lună

Într-un contrast izbitor cu sumele alocate pentru consumul curent, investiția în capital uman este aproape inexistentă în bugetul mediu. Datele INS relevă că, în T3 2025, cheltuielile pentru educație au atins nivelul minim absolut, de numai 13 lei pe gospodărie, reprezentând o pondere de doar 0,3% din totalul cheltuielilor de consum.

Structura bugetului: Statul și mâncarea iau partea leului

Cheltuielile totale medii s-au situat la 8.079 lei pe gospodărie, în creștere cu 15,2% față de anul anterior. Destinația banilor arată o economie de consum defensivă:

33,4% (2.696 lei) se întorc la stat sub formă de impozite, contribuții și taxe.

31,7% (1.553 lei) din cheltuielile de consum sunt alocate produselor agroalimentare și băuturilor nealcoolice.

15% (735 lei) acoperă utilitățile și locuința.

Discrepanțe majore urban vs. rural

Falia economică dintre oraș și sat rămâne profundă. Venitul unei gospodării din mediul urban (10.693 lei) este de 1,4 ori mai mare decât al uneia din mediul rural. Dependența de salarii este mult mai accentuată la oraș (73,8% din venituri), în timp ce în mediul rural, veniturile în natură și autoconsumul joacă un rol vital, fiind de 2,6 ori mai mari decât în urban.