Cea de-a XII-a ediție a Conferinței „Codul Insolvenței” a reunit experți juridici, practicieni și reprezentanți ai autorităților pentru a analiza starea mediului antreprenorial local. Principala concluzie: succesul unei reorganizări depinde de viteza de reacție a antreprenorului, într-un context marcat de modificări legislative majore (Legea 239/2025) și de o nevoie acută de educație financiară.

1. Insolvența: mecanism de salvare, nu „fuga de datorii”

Simona Miloș, președintele INPPI, a tras un semnal de alarmă împotriva „demonizării” procedurii în discursul public. Deși autoritățile fiscale tind să vadă insolvența ca pe o metodă de evitare a taxelor, experții subliniază că aceasta este, de fapt, un instrument de protecție a locurilor de muncă și de maximizare a recuperării creanțelor.

„Insolvența nu este momentul în care apar problemele, ci momentul în care acestea devin imposibil de gestionat fără un cadru juridic colectiv”, a precizat Simona Miloș.

2. Deficitul de educație financiară în rândul antreprenorilor

Un studiu prezentat de Alina Popa (CITR) relevă o realitate dură: în 2020, circa 32% dintre antreprenori fie nu știau de existența procedurilor de restructurare, fie nu le înțelegeau avantajele. Deși gradul de informare a crescut, mulți proprietari de afaceri amână decizia de a intra în restructurare până când este prea târziu, transformând procedura într-un „drum sigur către faliment”.

3. Schimbări legislative majore: Legea 239/2025 și rolul ANAF

Recentul pachet fiscal aduce modificări structurale în gestionarea dificultăților financiare:

  • Algoritmul de avertizare timpurie (Jalon PNRR): ANAF va implementa un sistem bazat pe managementul riscului care va notifica firmele (și Registrul Comerțului) imediat ce apar primele semne de dezechilibru financiar.
  • Supraveghere sporită: Comitetul creditorilor capătă noi atribuții, fiind obligat să evalueze constant șansele reale de reorganizare.
  • Transparența afiliaților: Noua lege limitează puterea persoanelor strâns legate de debitor în comitetul creditorilor, pentru a preveni manipularea procedurii. Sunt incluși, în premieră, creditorii salariali în aceste structuri.
Citește și
Beko România extinde echipa de producție de la Găești: Pachet de beneficii competitive și prime anuale de 3.400 lei net
Bani
Beko România extinde echipa de producție de la Găești: Pachet de beneficii competitive și prime anuale de 3.400 lei net
Raport Venture in Eastern Europe 2025: România, recalibrare pe piața de investiții după un volum de 103 milioane euro
Bani
Raport Venture in Eastern Europe 2025: România, recalibrare pe piața de investiții după un volum de 103 milioane euro
Plăți digitale de peste 260 milioane de lei în stațiunile montane în sezonul de iarnă
Bani
Plăți digitale de peste 260 milioane de lei în stațiunile montane în sezonul de iarnă

4. Succesul concordatului preventiv

În ciuda dificultăților, există o schimbare pozitivă de mentalitate. Adrian Lotrean (CEO Infinexa) a prezentat date care arată o „explozie” a cererilor de concordat preventiv:

  • 2021: Doar 16 cereri depuse la nivel național.
  • 2025: 244 de cereri, o creștere de 15 ori în doar patru ani.

Această dinamică sugerează că antreprenorii încep să prefere soluțiile preventive, care permit salvarea business-ului înainte ca starea de insolvență să devină iremediabilă.

Indicatori Cheie (2021-2025)

IndicatorEvoluție / Status

Cereri de concordat preventiv Creștere de 15x (de la 16 la 244 unități)

Principala barieră-Educația financiară precară

Nou instrument de control- Algoritmul ANAF de avertizare timpurie

Focus legislativ- Analiza perioadei anterioare insolvenței